În zilele de 15 și 16 iunie a avut loc ediția din acest an a Festivalului Zilelor Culturii și Economiei în Banat, sub motto-ul “Tradiție și modernitate – Germanii din Banat și Centenarul României“, organizat de Forumul Democrat German. Demonstrații ale meșteșugarilor călători, inaugurarea unui copac al breslelor, concerte și expoziții au facut parte din programul celor două zile de sărbătoare. De asemenea, publicul a avut ocazia să vorbească cu reprezentanţii companiilor şi organizaţiilor despre oferte de locuri de muncă sau oportunităţi de formare. Kolping România a adus în atenția publicului proiectul Casa Calfelor, prezentând pentru prima oară conceptul acesteia.

Unul dintre cele două standuri Kolping a prezentat acțiunile de voluntariat încheiate cu succes în cadrul proiectelor asociației, unde doritorii au avut posibilitatea de a-și manifesta interesul și a-și oferi sprijinul pentru viitorul proiect al Casei Calfelor din Fabric, lucrări ce vor demara în toamna aceasta. Prin implicarea voluntarilor în trecut, s-a reușit pregătirea terenului pentru demolarea vechii case dezafectate. Clădirea va gazdui ateliere pentru calfe călătoare, cămin pentru studenți cu tarif social, cantina socială și săli de conferințe. În acest cadru se dorește promovarea meseriilor tradiționale, precum și posibilitatea formării profesionale a tinerilor meșteșugari.

Cel de-al doilea stand a adus în cadrul evenimentului un atelier de fierărie în aer liber, condus de calfa Ștefan Walter. De origine germană, acesta s-a stabilit în România după încheierea celor 3 ani de călătorie prin lume, în care a deprins tainele meșteșugului tradițional. Aici, publicul a avut ocazia nu doar să vadă, ci și să participe, modelând propriul cui pentru a fi bătut apoi în Copacul Breslelor, reconstituit după modelul vechi.

Conform tradiției, calfele din trecut călătoreau ani întregi la cei mai de seamă meşteri lăcătuşi din imperiu pentru a se perfecţiona, iar la întoarcere băteau câte un cui cu un blazon sau iniţiale încrucişate. O legendă susţine că trunchiul Copacului Breslelor ar fi fost folosit pe post de stâlp de care erau legaţi caii la potcovar, cuiele fiind bătute pentru a vindeca şi proteja animalul de vrăji. De aici şi expresia, „a bate în lemn”. O altă variantă a trecutului acestui simbol timişorean ar fi cea în care Copacul este asociat cu Stâlpul Infamiei, cuiele fiind bătute în scoarţa pentru a-i proteja pe spectatori de spiritul celui executat.

Copacul Breslelor este însuşi atât o dovadă cât şi un produs al mediului multicultural timişorean, cu nuanţe din jumătate de Europa.

Originalul Pomului Breslelor se păstrează, în prezent, la Muzeul Banatului din Timişoara, iar în locul său a fost pusă o copie din fontă. Pomul de Fier se înfăţişează asemenea unei cămăşi de zale, formată din cuie forjate cu blazon şi iniţiale.