Începând cu septembrie 2020 în cadrul Centrului de la Oituz își desfășoară activitatea un proiect cultural și educațional implementat de către Asociația Ceangăilor din Moldova. Kolping a pus la dispoziția proiectului cazarea educatorilor, un spațiu și o grupă de 15 copii din localitate care beneficiază de o masă caldă în fiecare zi, activități educaționale, instrumente muzicale și lecții de învățare a limbii maghiare.

Numele meu este Antal Réka sunt educator și împreună cu colega mea Ferencz Ildikó lucrăm în fiecare zi la Oituz pentru acest frumos proiect.

Înființarea Asociației Maghiarilor Ceangăi din Moldova (AMCM) datează din anii 1990. Asociația s-a mutat de la Sfântu Gheorghe la Bacău în 1997, iar din 2000 predarea limbii maghiare a fost organizată în mai multe sate  din județul Bacău. Inițial, predarea limbii maghiare a avut loc doar ca activitate extrașcolară, apoi în unele sate au fost introduse ore de limbă maghiară și în școlile de stat. Pe lângă predarea limbii, muzicienii și păstrătorii de tradiții predau muzică, cântece și dansuri.

Personal imediat după terminarea facultății, am simțit o chemare pentru sprijinirea învățământului în limba maghiară din Moldova, dar în același timp, am vrut să ofer mai întâi din cele învățate celor de acasă. Dar, ca profesor la început, mi-a fost destul de dificil să obțin un post final (titular) și mi-a fost foarte greu până când am ajuns să cunosc o clasă, să mă integrez într-o comunitate de muncă, să stabilesc o relație confidențială cu părinții copiilor, un alt an școlar și un alt mediu. După ce a trebuit să-mi iau rămas bun de la a treia școală, mi-am dat seama că sunt destui profesori acasă, de ce să nu merg într-un loc unde au mai multă nevoie de mine? Și așa s-a întâmplat că împreună cu colega mea Ildikó am ales predarea limbii maghiare în Moldova, deși nu aveam nicio idee despre cum v-a fi.

Am venit la Oituz și mai întâi de toate, trebuie să știm despre acest sat că în anul școlar anterior a existat un experiment în inițierea învățământului maghiar, doar că Oituz nu a avut cu adevărat o tradiție în învățământul maghiar la fel ca în alte sate. Iar starea limbii maghiare/ ceangăiești a celor mai în vârstă este foarte frumoasă, majoritatea părinților nu mai folosesc cu adevărat limba maghiară acasă, astfel încât copiii fie știu foarte puțin, fie nu știu nimic în limba maghiară. Deoarece nu exista o casă maghiară în acest sat, Centrul Educațional Kolping a devenit locul nostru temporar de reședință și locul de învățământ. Avem aici un spațiu frumos, condiții, prietenia și sprijinul tuturor. De asemenea, Kolping ne-a ajutat să luăm contact cu copiii care fuseseră acolo înainte, dar au existat și cazuri în care noi i-am chemat pe copiii care se jucau pe drumurile satului. Sincer, nu știu ce impresie și-au făcut acești copii la început despre noi dar, încă zâmbesc de multe ori de modul în care am început să-i învățăm limba maghiară.

Aș minți dacă aș spune că copiii sunt foarte entuziasmați să învețe limba maghiară. Pentru că nu. Un copil ceangău nu prea este interesat să învețe limba maghiară. Acum poate apărea întrebarea, care este sensul Asociației Maghiarilor Ceangăi din Moldova, dar aș răspunde la această întrebare: nu este vorba doar de predarea limbii maghiare. Este vorba și despre faptul că copilul aparține unei comunități. Vor fi membrii al unei comunități care îi vor însoți și v-a ajuta pe parcursul studiilor într-o serie de domenii, nu numai la liceul, ci și în anii universitari. Iar dacă copilul vrea să dea înapoi ceea ce a învățat, Asociația îi poate oferi și un loc de muncă.

Este nevoie de mai mult? AMCM îi susține pe elevi pe tot parcursul învățământului. Și pe lângă toate acestea, elevul poate dezvolta limba maghiară la nivelul limbii materne. Mai pe scurt, limba, cântecele și dansurile lor continuă să trăiască. Deoarece predarea limbii maghiare abia a început în Oituz, suntem încă puțin departe de a spune că ar putea exista elevi din Oituz care vor continua liceul în limba maghiară la Miercurea Ciuc, dar cred că este deja un scop și o realizare frumoasă faptul că copiii acceptă învățarea limbii maghiare. De exemplu, a fost o fetiță care nu era înainte interesată acasă să învețe limba maghiară, dar de când ne-a cunocut și a început să vină la noi, este mai interesată de a învăța limba, întrebându-i pe părinți cum sunt anumite cuvinte în maghiară.

Una dintre cele mai mari dificultăți în acest caz este cum să predai limba maghiară. Aici mă gândesc exact cum să predau limba maghiară într-un mod în care nu se mai poate spune că este limba maternă a copiilor. Această situație educațională specială a necesitat ingeniozitatea profesorilor. Ne-am gândit mult la cum să începem, cu ce metode și instrumente și ce să-i învățăm pe copii. Mai presus de toate, am considerat că jocurile sunt importante, astfel încât copiii să adore să vină la noi și  în același timp să nu observe că vin să învețe. Așa că am început pe calea educației experiențiale. Consider că jocurile experiențiale ajută și la dezvoltarea limbajului.

Copiii vin la noi din familii diferite, dar un lucru este sigur: Kolping este unul dintre locurile care le oferă siguranță. Ei vin aici într-un loc cald, li se oferă mâncare și pe lângă toate acestea, încercăm evident să venim cu activități care îi vor ajuta să-și dezvolte personalitatea. Cred că este o mare nevoie de acest lucru, pentru a învăța lucruri de bază. Și aici mă gândesc cu adevărat la cele mai simple lucruri: spălarea mâinilor, igienă, forme de salut, regulile de bază ale existenței într-o comunitate.

Educatori

Ferencz Ildikó

Antal Réka